[vance]

@scribu ai perfectă dreptate. Și eu am renunțat la mediile clasice de stocare și am trecut la cloud & streaming, încercând să minimalizez tragediile

@chivu interesant punct de vedere, s-ar putea să ai dreptate, poate că apocalipsa ar fi trebuit să ne unească. Mai mult, clar nu e vina ta sau a cuiva în mod special și în niciun caz nu e de datoria nimănui să tragă de mine sau de alții să revenim. Eu tocmai m-am “descărcat” pentru prima oară de la apocalipsă, iar primul pas e să recunoști că ai o problemă, nu?
În orice caz, eu mă bucur că lomo.ro merge înainte, cu sau fără mine, asta pentru că există oameni mai curajoși și mai adaptabili.

Pe curând.

[vance]

Intru aici cam o dată pe lună să văd ce se mai postează, cine mai postează, încotro mai merge lomo.ro. Acum am intrat pentru că mi-am amintit de lomo party de anul trecut, cel de pe 19 ianuarie, eram curios dacă s-a mai făcut ceva și am ratat, dacă există poze de la eveniment. Nu că aș mai fi avut neapărat dreptul la asta, din moment ce nu am putut să-mi revin după “apocalipsă”, și n-am mai postat nimic.

Nu numai că nu am mai postat nimic, dar nu am mai apăsat pe butonul unui aparat foto analog din momentul ăla.
Nu numai că nu am mai făcut vreo poză pe film, dar am 6 filme nedevelopate, de atunci, din perioada aia, pre-apocalipsă.

Cam atât de mult am ținut la comunitate și cam atât de reticent am fost la schimbare. Ca atunci când îți moare câinele și părinții îți cumpără unul “nou” din aceeași rasă, dar nu-l mai poți iubi la fel. Cam așa. Până și lucrarea de licență de la facultate a fost bazată pe (vechiul) lomo.ro.

Țin minte că, în primele luni după ziua “fatidică”, intram și-mi verificam contul, cu speranța că poate o să-mi văd iar acolo pozele, cu taguri, cu comentarii, cu colecția mea de fotografii preferate

Așa cum spunea NU, “unii dintre noi nu au reuşit şi au preferat să rămână simpli observatori. Important este că au rămas alături de LOMO România şi sperăm ca într-o zi să se răzgândească şi să redevină activi…” Eu intru fix în categoria asta, sunt aici, chiar dacă intru mai rar. Când intru, îmi iau o oră-două și recapitulez discuții și fotografii. Doar că nu pot să mai postez. Sau poate că aștept ceva.

Recent, mi-am luat un câine nou. Probabil că unii dintre voi sunt familiari cu “Instagram”, o aplicație-comunitate cu instantanee făcute cu telefonul cărora le adaugi efecte lomo. Sună penibil, iar când făceam poze pe film, detestam chestiile astea. Pe moment nu mi-am dat seama, dar acum am realizat că a fost de fapt felul meu de a continua să pozez ce-mi place în culorile și între oamenii care îmi plac.
Doar că n-am iubit și nu iubesc câinele ăsta la fel de mult. Îi mai dau de mâncare din când în când, dar mă simt cam prost de câte ori o fac.

În fine, asta e povestea mea vis-a-vis de lomo.ro, dar nu e neapărat relevantă pentru ce se întâmplă acum și nici nu vreau să fie neapărat o justificare. Nu cred că ajută pe nimeni și s-ar putea să nici nu intereseze.

Dar, cum zicea Alina (crocodil.fotografic), încă mai e ceva frumos aici și merită continuat, chiar dacă s-a mai schimbat atmosfera. Eu unul chiar nu cred că sunt necesare cine știe ce modificări grandioase la design sau la workflow; în toată perioada în care intram aici zilnic, nu țin minte să mă fi deranjat vreodată simplitatea sau aspectul rudimentar. Ba chiar le-am apreciat.
Ca și Bogdan, îi sunt recunoscător site-ului, pentru că datorită lui, (implicit datorită celorlalți utilizatori) am ajuns să cunosc fotografia pe film. Dar, la fel, mi se pare că nu mă mai regăsesc aici.

N-am soluții, am doar cauze și probleme. Dar ca să le rezolvam, trebuie să le cunoaștem la perfecție înainte.

Tot ce știu e că “înainte” puteam recunoaște din thumbnail fotografiile alb-negru ale lui Bogdan, pe cele sepia și în culori radiante (de la Kalimar) ale lui NU, glorious food de la ionuca, cele cu pinhole ale lui naaimad și multe altele de la alții pe care nu mi le mai amintesc.

Sper să vină vremuri mai bune și pentru Lomo.ro.

[Autor]

Articole