Publicată de în 20 februarie 2012

Marilena e iubirea lu' tata.

A luat-o din targ la mana a doua si n-a regretat nici macar o clipa. Nici asta nici milioanele pe care i le-a bagat in fund in fiecare an, reparatii peste reparatii, accidentul de pe Strada Prieteniei, tamponarile usoare si amenzile de viteza excesiva, iarna aia crunta in care a reusit sa o rastoarne pe-un deal (poveste pe care o spune de fiecare data cand se iveste ocazia), orele pierdute incercand s-o invete pe mama sa conduca in parcarea de pe malul marii cu noi pe bancheta din spate urland din toti rarunchii, temandu-ne ca vom muri tinere. N-a regretat niciodata nimic. Desi Marilena e o masina proasta.
N-are air-bag-uri, nici clima bizonica, uneori poti sa juri ca nu mai are nici frane. Iarna sta proptita pe jumatate de trotuar pentru ca n-o duce motorul.

Singurul moment de satisfactie pe care-l simt e atunci cand e umilita din cauza ingropatului in zapada de doi metri, din care nimeni nu are chef s-o scoata… poate doar soarele, dupa o saptamana si mai bine.

Marilena sta, n-are unde sa fuga. Marilena ne uraste pe noi, fetele, si jura ca intr-o zi are sa ne arunce elegant de pe o stanca. Daca doar ar reusi sa o faca fara sa cada si ea cu noi in prapastie nimic n-ar face-o mai fericita.

8 comentarii

  1. si eu care credeam ca e film alb-negru.. acum am vazut descrierea :))


  2. faina povestea din spatele fotografiei . poate ca marilena merita o a doua sansa din partea voastra, a fetelor, caci se pare ca pe tati la cucerit de a reusit sa treaca prin atatea impreuna cu ea :p


  3. Imi place povestea…merita mai multa incredere Marilena…:D


Sari la bara de unelte