Muzica Asta Rock Incurajează Levitația Etnobotanică Nimicind Astenia Publicată de în 13 martie 2012

marilena. Pur și simplu ea nu există. Nu există pentru mine. E iarnă. Stau mai tot timpul între 4 pereți (de fapt cred că sunt mai mulți). Între 4 pereți nu există marilene. Cred că mie nici pe stradă nu mi s-ar arăta, că nu prea le am cu street-ul. Asta dacă vorbim despre marilene reale; altfel, marilena rămâne o temă de concurs, o invenție.
Am vrut să fiu și eu la acest concurs (de fapt nu am vrut, dar respectul pentru ceilalți mi-a cerut-o). Atunci trebuie să inventez marilena mea. Cred că este o fată care face imprimeuri ungurești pe tricouri chinezești. Oare de ce o cheamă marilena ? Ăsta nu e nici nume unguresc nici chinezesc. Nu, nu, nu. Cred că e o groupie bătrână, una care a început cu Bob Marley și a terminat cu Rammstein. Ce fată ocupată trebuie să fi fost. Gata știu! Trebuie că a fost numele de pe cutia de var care a fost întins pe acel perete și care vroia sa-mi strice mie multiexpunerea. A dracului var !
Mda. Să stau să mă holbez în pereți, chiar dacă o fac cât 3 de’alde mine și tot nu o găsesc pe marilena.
Asta e ! Eu plec.

“Marileno ! Eu mă duc sa mă culc ! Ia și coase și tu gaura aia de la blugi că îmi cad banii !”

Comentarii

Sari la bara de unelte